Democratia a aparut pentru a elimina arbitrarul guvernarii ( tirania, ilegalitatea), pentru a institui libertate si egalitate in fata justitiei.

Fundamentul democratiei il constituie “exousia”, si NU “votul” fie el  universal sau nu.

Cuvantul “democratie” este folosit frecvent abuziv si definit incorect.

Democratia este o STARE A SOCIETATII care NU se obtine NICI prin referendum (votare in masa pentru legi noi), NICI prin votul “majoritatii” legislative.Vointa majoritatii si “consensul politic” nici nu creeaza, nici nu definesc democratia.

Votul, (“sufragiul”) NU defineste si NU produce democratie, intrucat ALEGERI prin VOT au  loc si in statele totalitare fasciste, comuniste si National Socialiste (NAZI).

De indata ce a fost ales, nu mai exista nimic care sa opreasca guvernul sa supuna poporul controlului unei clase “superioare”, sa-si renege promisiunile electorale sau sa adopte orice masura tiranica doreste.

Democratia este o STARE A SOCIETATII care se obtine prin IMPUTERNICIREA societatii la PARTICIPARE IN ACTIUNEA de promovare a egalitatii in fata justitiei, libertatii, prosperitatii, printr-un flux DESCENDENT de PUTERE, care ajunge tocmai pana la nivelul celor mai saraci cetateni, prin recunoasterea drepturilor acestora – exousia.

Exousia includea dreptul de a participa, de a dezbate si de a vota in adunarea nationala legile si masurile (referenda); dreptul acuzatului la un proces cu jurati si, CRUCIAL, imputernicirea cetatenilor prin conferirea de AUTORITATE JUDECATOREASCA acestora, prin implicarea lor ca JURATI, in PROCESE privind LEGILE si MASURILE adoptate de “majoritatea legislativa”;  acestea erau  “supra”judecate, si modificate sau ANULATE, atunci cand Juratii considerau ca acest lucru este in serviciul justitiei, libertatii si intereselor poporului.

Cuvantul pe care Elenii l-au folosit ca sa descrie aceasta STARE A SOCIETATII in care cetatenii au PUTEREA SA CONDUCA GUVERNUL, pe cei bogati si puternici, pe aristocrati si pe toti cei care au cautat sa-i conduca, a fost “demokratia”, care se traduce in romana ca democratie.

SUFR’AGIU2, sufragii, s.n. 1. Declaraţie care exprimă voinţa sau părerea cuiva într-o alegere sau într-o adunare constituită; drept de vot. ◊ Sufragiu universal = drept de vot acordat tuturor cetăţenilor majori ai unei ţări. 2. Sistem de votare (după modalitatea exercitării dreptului de vot si extinderea lui). 3. Aprobare, asentiment. [Var.: sufr’aj s.n.] – Din fr. suffrage, lat. suffragium. Sursă : DEX’98

” Curtile cu jurati s-au dovedit deosebit de incomode pentru guvernanti, întrucât, adesea, achitau, declarându-i nevinovati pe adversarii puterii, cum s-a întâmplat în 1866 cu fostul om de încredere al lui Al. I. Cuza, K. Librecht, sau cu conducatorii Revolutiei de la Ploiesti (1870). În materie de delicte de presa, pentru a se stopa avalansa achitarilor, prin modificarea din 1884 a Constitutiei s-a prevazut ca se excepteaza de la jurisdictia juriului cele comise contra persoanei regelui si a familiei regale, date în competenta tribunalelor ordinare. În 1938, curtile cu juri au fost suprimate din porunca lui Carol al II-lea, nemultumit de verdictele de nevinovatie (achitare) pronuntate de jurii fata de adverasarii sai politici (în special legionari). Pe de alta parte, juratii reprezinta un grup de persoane, stabilit în cadrul unor tribunale si care, alaturi de magistratii profesionisti, delibereaza, fie în prezenta judecatorilor, fie în formatiuni separate, pentru a pronunta solutia într-un proces ori numai în privinta unui element al acestuia. Simpli cetateni, fara formatie juridica, juratii constituie, alaturi de judecatorii profesionisti. Dar în timp ce magistratii sunt însarcinati sa supravegheze la stricta aplicare a dreptului, a legii, juratii sunt chemati mai ales sa zica adevarul; în termenii juramântului depus la intrarea în functie si care le confera statutul aferent, ei trebuie sa dea un verdict (vere dictum = a zice adevarul) care se refera la starea de fapt a cauzei (de pilda: vinovat/nevinovat), dupa care, în caz de vinovatie, judecatorul stabileste pedeapsa aplicabila. Organ de judecata, Juratul este supus exigentelor procesului echitabil, de exemplu în privinta impartialitatii membrilor sai si a celorlalte cerinte ale Conventiei europene a drepturilor omului.” Sursa: http://initiativa-legislativa.avocatnet.ro/proiect/proiecte%7Cdetaliu/projectID_38/avocatnet.html

http://www.democracydefined.org/democracydefinedcampaign.htm#democracy