In 1789, in Franta echitatea a infrant privilegiul, o tiranie a fost maturata de pe fata pamantului. Revolutionarii au conceput si Declaratia drepturilor omului si cetateanului. In 1793, a doua versiune, mai lunga, a fost adoptata.

“Poporul Francez, convins de faptul ca ignorarea si dispretul drepturilor naturale ale omului sunt singurele cauze ale suferintei din lume, a gasit solutia de a sublinia intr-o declaratie solemna aceste drepturi sacre si inalienabile, astfel incat toti cetatenii, putand sa compare neincetat actiunile guvernarii cu scopul fiecarei institutii sociale, sa nu mai permita niciodata sa fie oprimat si injosit de nici un fel tiranie; poporul sa poata sa aiba permanent in fata ochilor temelia libertatii si a bunastarii sale, magistratul autoritatea indatoririlor sale, legiuitorul scopul imputernicirii sale.

In consecinta, proclama in prezenta fiintei supreme urmatoarea declaratie a drepturilor omului si cetateanului.

1. Scopul societatii este bunastarea generala. Guvernul este constituit pentru a transpune in realitate cerinta ca fiecare om sa aiba asigurate conditiile in care sa se poata bucura de drepturile sale naturale si imprescriptibile.

2. Aceste drepturi sunt egalitatea, libertatea, securitatea si proprietatea.

3. Toti oamenii sunt egali prin nastere si in fata legii.

4. Legea este expresia libera si solemna a vointei generale; este aceeiasi pentru toti, fie ca protejeaza sau pedepseste; ea poate conduce cu autoritate numai ceea ce este drept si util societatii; ea poate interzice numai ceea ce este daunator societatii.

5. Toti cetatenii sunt egal eligibili in functii publice. Poporul liber nu foloseste alte criterii in alegeri in afara de virtutea si talentul candidatilor.

6. Libertatea este puterea omului sa faca orice nu dauneaza drepturilor celorlalti; natura ii arata buna purtare, dreptatea ii arata regulile, legile il apara; morala stabileste limita, conform maximei: Nu face altuia ce nu ai vrea sa ti se faca tie.

7. Dreptul ca cineva sa-si exprime gandurile si parerile prin intermediul presei sau in orice alta maniera, dreptul de a se aduna pasnic, libera optiune religioasa, nu pot fi interzise. Necesitatea de a aduce in discutie aceste drepturi inseamna fie prezenta fie amintirea recenta a despotismului.

8. Securitatea consta in protectia adusa de societate tuturor si fiecarui membru al ei, in apararea persoanei, drepturilor si proprietatii sale.

9. Legea trebuie sa protejeze libertatile publice si cele personale impotriva opresiunii celor care guverneaza.

10. Nimeni nu trebuie sa fie acuzat, arestat sau retinut cu exceptia cazurilor precizate in lege si in modalitatea precizata de catre lege. Orice cetatean citat sau retinut prin efectul legii trebuie sa asculte imediat; daca se opune, se face vinovat.

11. Orice actiune intreprinsa impotriva omului in afara cazurilor si metodelor precizate de lege este arbitrar si tiranic; cel impotriva caruia este efectuat cu forta este indreptatit sa raspunda cu violenta.

12. Cei care incita, grabesc, subscriu, executa sau fac sa fie executate instrumente legale arbitrare sunt vinovati si trebuie pedepsiti.

13. Orice om fiind considerat nevinovat pana la condamnare, daca se considera neaparat necesar sa fie arestat, orice act de severitate care nu este absolut necesar in actiunea de a-l retine, trebuie sa fie strict interzis prin lege.

14. Nimeni nu trebuie judecat si pedepsit inainte de a fi audiat sau citat in mod legal, si niciodata in baza unei legi promulgate dupa comiterea faptei. Legea care ar pedepsi acte comise inainte de existenta sa ar fi o tiranie: efectul retroactiv al aplicarii legii ar fi un delict.

15. Legea trebuie sa impuna numai pedepse care sunt evident si strict necesare; pedeapsa trebuie sa fie proportionala cu gravitatea si utila societatii.

16. Dreptul de proprietate este acela al oricarui cetatean de a se bucura si de a dispune in maniera pe care o doreste de bunurile, venitul si rezultatele muncii si talentului sau.

17. Nici un fel de munca, agricultura sau comert nu poate fi interzis celui care are abilitatea necesara pentru asa ceva.

18. Orice om poate contracta serviciile si timpul sau, dar nu se poate vinde si nu poate fi vandut: persoana nu este o proprietate instrainabila. Legea nu cunoaste statutul de servitor: poate exista un contract numai pentru serviciile si compensatiile dintre cel care lucreaza si cel care il angajeaza.

20. Nici o taxa nu poate fi impusa, decat pentru avantajul general.  Toti cetatenii au dreptul sa participe in stabilirea taxelor, sa vegheze la modul in care sunt colectate si folosite si sa primeasca pentru plata lor o chitanta.

21. Asistenta sociala este o datorie sacra. Societatea datoreaza intretinerea cetatenilor fara noroc, fie gasindu-le de lucru, fie asigurand mijloacele de existenta celor incapabili sa munceasca.

22. Educatia este necesara tuturor. Societatea trebuie sa favorizeze prin intreaga ei putere evolutia ratiunii publice si sa aduca educatia pana la usa fiecarui cetatean.

23. Garantia sociala consta in actiunea tuturor pentru a asigura fiecaruia placerea folosirii si mentinerea drepturilor sale: aceasta garantie este cladita pe temelia suveranitatii nationale.

24. Ea nu poate exista daca limitele functiilor publice nu sunt clar precizate prin lege si daca responsabilitatea tuturor functionarilor nu este o certitudine.

25. Suveranitatea salasluieste in popor; este unica si indivizibila, imprescriptibila si inalienabila.

26. Nici o fractiune a poporului nu poate sa exercite puterea in numele intregului popor, dar fiecare grupare a poporului suveran, impreuna cu celelalte, trebuie sa aiba dreptul sa-si puna in aplicare vointa, in libertate deplina.

27. Fie ca orice persoana care ar incerca, cu forta, prin viclenie sau prin frauda sa confiste suveranitatea poporului, sa fie ucisa pe loc de catre oamenii liberi.

28. Poporul are mereu dreptul de a analiza, reforma si schimba constitutia. O generatie nu poate supune legilor sale generatiile viitoare.

29. Fiecare cetatean are dreptul egal de a participa la elaborarea legilor si la selectia mandatarilor sau agentilor care vor face asta.

30. Functiile publice sunt necesitati temporare; ele nu pot fi considerate ca distinctii sau recompense ci ca indatoriri.

31. Ofensele adusereprezentantilor poporului si agentilor sai trebuie sa nu ramana niciodata nepedepsite. Nimeni nu are dreptul sa pretinda pentru el mai multa inviolabilitate decat orice alt cetatean.

32. Dreptul de a adresa petitii autoritatilor publice nu poate fi in nici un fel interzis, suspendat sau limitat.

33. Rezistenta impotriva instituirii opresiunii este consecinta altor drepturi ale omului.

34. Societatea este supusa opresiunii cand unul singur dintre membrii ei este oprimat: fiecare membru este oprimat atunci cand societatea este oprimata.

35. Cand guvernarea incalca drepturile poporului, insurectia este, pentru popor si pentru fiecare fractiune a lui, cel mai sacru drept si cea mai de neevitat datorie.”

INSURÉCȚIE s. f. formă de luptă armată organizată, de obicei a forțelor sociale progresiste, patriotice, revoluționare, cu participarea maselor populare sau a unei părți a lor, împotriva unui regim politic reacționar, sau pentru izgonirea de pe teritoriul național a unei armate ocupante; insurgență.  (< fr. insurrection, lat. insurrectio)      Sursa: MDN        (2000)

Rezumat:

Poate, in afara de faptul ca “crezi”, ar trebui sa si “faci” ceva?

Sarbatori de Paste fericite!

Problema Romaniei nu sunt banii (sau lipsa lor), problema Romaniei sunt TRADATORII.

Votul (alegerile) nu are legatura cu democratia, si nu produce democratie. Democratia inseamna delegarea de putere judecatoreasca poporului, prin institutia Curtilor cu Juri.

O buna guvernare inseamna oferirea de sanse maxime in viata unui numar maxim de oameni.

“35. Cand guvernarea incalca drepturile poporului, insurectia este, pentru popor si pentru fiecare fractiune a lui, cel mai sacru drept si cea mai de neevitat datorie. Declaratia drepturilor omului si cetateanului 1793″

Educatie, Libertate+, Echitate, Solidaritate, Comunitate+ !

Citeste si da mai departe!