Esti liber atunci cand stii ca daca esti destul de talentat, nimic nu te va impiedica sa ajungi in varful domeniului in care activezi.

Aceasta este definitia libertatii si realitatea tragica este ca nici macar un singur om nu a fost cu adevarat liber. Nici unul dintre noi nu a gustat libertatea adevarata. Cu totii am fost supusi manipularii incepind din copilarie si am suportat urmarile “cantitatii” de avutie si de intelepciune, “detinute” de catre parintii nostri, tot de atunci. Soarta nu ne-a fost niciodata, cu adevarat, in mainile noastre. Meritele noastre au fost mereu neimportante intr-o societate care functioneaza pe principiul privilegiului – adica conteaza pe cine cunosti, nu ce cunosti (stii).

Nu ar fi timpul sa construim Societatea Libertatii, Societatea Meritului, Societatea Oportunitatilor Egale?

Esti fie “pentru” libertate, fie impotriva ei. Libertatea se poate pierde definitiv in cativa ani dupa nastere, prin educatia primita de la parinti care isi imagineaza ca ei “stiu” cum sa-si creasca copiii, mai bine decat oricine. In special indoctrinarea religioasa, insotita eventual si de mutilare fizica, au loc in primii ani de viata. Cum pot fi siguri acesti parinti ca nu produc copilului un dezastru psihologic ireparabil? Si, daca nu pot fi SIGURI, nu ar trebui sa fie mai putin aroganti in privinta “dreptului (?)” de a face “ceea ce doresc ei” copiilor lor? Cum stau lucrurile in privinta drepturilor copilului? Cum poate un copil sa devina un om liber daca nimeni nu obiecteaza impotriva spalarii creierului lui, inceputa chiar de la nastere? Cum ar putea sa fie indoctrinarea parentala compatibila cu libertatea? De ce acest subiect, de importanta critica in ceea ce priveste libertatea, nu este absolut niciodata discutat, de catre nici un politician?

De partea cealalta,  “lovitura preemptiva” a Vechii Ordini Mondiale vizeaza cu precadere grupa de varsta de sub 7 ani, adaugind la televizor (care promoveaza acceptarea unei societati piramidale cu doua clase “valorice”, aristocratia, idolii, celebritatile, bogatii – si noi, restul lumii, cei fara putere si fara importanta; care incurajeaza superficialitatea, incultura, forma fara continut, idolii de tinichea, dorinta de imbogatire, uniformizarea la “cel mai josnic numitor comun”), companii specializate in “modelarea” psihicului copiilor care actioneaza pe cai multiple, si in afara televizorului (ex. Disney), reclama care se adreseaza copiilor pentru a produce NEVOIA de a cumpara produse INUTILE , actiunea pro-activa a Bisericii in inocularea sentimentul de culpabilitate (pacatul primordial) si atitudinea de supunere, intr-o societate construita piramidal, prin oferirea ca exemplu a unei “Imparatii” (a Cerurilor) – in antiteza cu “Republica”; introducerea in invatamant a clasei “zero”, cu intentia de a uniformiza psihicul copiilor prin inregimentare si educatie institutionalizat anti-dezvoltare psihologic armonioasa.

Suntem vinovati ca oferim copiilor numai alternativele de a deveni:

1.  sub tutela parintilor: un indoctrinat religios (musulman fanatic incremenit in anul 600, crestin obedient si rigid care isi iubeste aproapele numai din gura,  protestant ignorant si lacom, evreu “ales al Domnului” care se crede superior tuturor celorlalti, oriental care accepta injustitia, spalat pe creier sa accepte pasiv “karma”), sau

2. sub tutela societatii (de consum): un “consumator conformist”, neindividualizat, fara identitate alta decat CNP-ul, un om mic, cu forma fara fond, cu ambitii si teluri mici, superficial, in cautare de gratificatie instantanee, al carui scop in viata este sa mearga la serviciu si apoi sa cumpere ceva.

Meritul si numai meritul  trebuie sa fie criteriul central in jurul caruia sa se organizeze societatea. Meritul poate fi stabilit impartial numai intr-o societate libera alcatuita din cetateni sanatosi, care nu au fost supusi “spalarii creierului” unde nu exista nici un privilegiu si oricine beneficiaza de aceleasi (egale) oportunitati. ( Oportunitati egale nu inseamna egalitatea tuturor, lucru care, de asemenea, ignora meritul.)

Nu ar fi timpul sa sfaramam manetele manipularii, increngatura privilegiului, reteaua “portarilor” care decid cine poate intra in esaloanele superioare ale societatii si cine nu? Nu ar fi timpul sa oprim indoctrinarea copiilor care in prezent incepe imediat dupa nastere?

Nu a ar fi timpul sa ne facem datoria si sa le permitem generatiilor viitoare sa fie libere? Libertatea va exista cu adevarat numai atunci cand nici un copil nu va mai fi “spalat pe creier” si nici un copil nu va mai fi penalizat pentru esecurile parintilor.

Rezumat:

In ciuda retoricii vaste pe tema libertatii, nu avem nimic in afara de prostocratie. Suntem “liberi” sa fim fraieri, manipulati de catre principalele religii, de catre “Elita” si de catre parintii nostri.

Citeste si da mai departe!

Problema Romaniei nu sunt banii (sau lipsa lor), problema Romaniei sunt TRADATORII.

Votul (alegerile) nu are legatura cu democratia, si nu produce democratie. Democratia inseamna delegarea de putere judecatoreasca poporului, prin institutia Curtilor cu Juri.

O buna guvernare inseamna oferirea de sanse maxime in viata unui numar maxim de oameni.

Educatie, Libertate+, Echitate, Solidaritate, Comunitate+ !