Vedem azi ca sentintele de ieri sunt contrazise de sentintele de azi.

Ni se sugereaza ca ieri s-a judecat incorect si azi se judeca corect; in realitate, nu putem aprecia cand “justitia” a impartit injustitie: ieri, azi sau ieri si azi deopotriva. A condamnat nevinovati si a achitat vinovati deopotriva. Tot ce putem deduce este ca cel putin la un moment dat justitia a administrat injustitia astfel incat azi numai un fazan mai poate crede ca intre “justitie” si dreptate ar exista vreo legatura.

Ce diferente sunt intre Justitia Romana si un grup criminal organizat?

Articolul 46. GRUPUL CRIMINAL ORGANIZAT (GCO)

Grupul criminal organizat este o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracţiuni.

TRASATURI:

• 1 Este alcătuit din 1 sau mai multe persoane;
• 1 este evident 
• 2 Este un grup stabil;
• 2 este evident intrucat sentintele contradictorii se intind pe ani de zile
• 3 Scopul organizării este săvîrşirea uneia sau mai multor infracţiuni;
• 3 nu este clar.Sigur ca unii au ales sa devina magistrati ca sa imparta dreptatea dar posibil ca unii sa fi ales aceasta cariera exact cu intentia de a savarsi infractiuni. Ar trebui sa fie imposibil dar numarul sentintelor contradictorii sugereaza altceva. Se stie ca sunt medici care au ales medicina pentru a castiga (ilicit). De ce nu ar putea exista magistrati care au ales magistratura pentru a putea castiga ilicit?In plus, SCOPUL organizarii justitiei este evident altul si anume opus: administrarea respectarii legilor. Putem concluziona ca 3 nu este indeplinit. 

  Am demonstrat atunci ca Justitia Romana NU este un GCO dar inca nu putem infirma situatia ca in interiorul ei sa existe acest GCO, posibil chiar la varf.

• 4 Aceste persoane trebuie să se fi organizat în prealabil, adică să nu fie organizare spontană;
• 4 probabil de asemenea ca relatiile de organizare sa fi aparut ULTERIOR intrarii in magistratura, deci inca o caracteristica infirmata
• 5 Existenţa unui grad de coordonare mai înalt a activităţii infracţionale, între participanţi stabilindu-se relaţii trainice, de solidaritate.
• 5 este evident realizat in subgrupul folosit preferential pentru administrarea injustitiei

Această formă de participaţie se deosebeşte de altele, descrise anterior, după criteriul ei de stabilitate, de statornicie.

Stabilitatea grupului organizat este indicată de. Durata poate consta din timpul ce s-a scurs de la formarea grupului până la săvârşirea primei infracţiuni din numărul celor plănuite de membrii grupului. Ea poate consta, de asemenea, din durata existenţei acestui grup în timp durata de timp, în care membrii grupului au săvârşit infracţiuni.

 Criteriul “Durata” este indeplinit.

Pe lângă criteriul de timp, gradul înalt de coordonare şi stabilitate a legăturilor dintre membrii grupului criminal poate fi indicat de existenţa unui plan bine determinat de activitate infracţională, cu desemnarea rolurilor şi funcţiilor membrilor grupului, a unor acte şi operaţiuni concrete.

Planul este bine determinat si coordonat (probabil din strainatate).

Totodată, statornicia relaţiilor dintre membrii grupului, la rândul său, exprimă nu doar gradul înalt de coordonare a acţiunilor şi comportării lor, dar şi caracterul retras, nivelul de izolare de societate al acestei formaţiuni infracţionale (cu regulile sale de comunicare, de subordonare, disciplină etc.).

Grupul este stabil si retras.

Criteriul statorniciei, de obicei, presupune intenţia membrilor grupului criminal organizat de a săvârşi nu doar o singură infracţiune, ci mai multe (de exemplu, grupul criminal organizat s-a format cu scopul de a ataca sistematic grupurile de turişti din zona de odihnă etc.). Totodată, statornicia grupului criminal organizat poate să se manifeste prin acţiunile multiple de organizare, plănuire şi pregătire detaliată a unei infracţiuni.

Este dovedit ca infractiunile sunt savarsite in forma continuata.

Din cele explicate rezultă că fiecare persoană ce intră în grupul criminal organizat nu este un simplu participant la acest grup, ci membru al grupului, indiferent de locul şi funcţiile ce i-au fost încredinţate în cadrul desfăşurării planului de activitate criminală. Aceste concluzii rezultă şi din faptul că legea nu limitează participarea la grupul organizat doar prin acţiuni de autorat sau coautorat, cum este cazul participaţiei simple sau complexe.

Aceasta caracteristica este cea mai complexa. Nu toti magistratii au savarsit activ infractiuni dar cu siguranta CU TOTII au stiut despre cel putin una savarsita de colegi de-ai lor SI AU TACUT MALC (oricum, NU au facut ceea ce legea ii obliga sa faca atunci cand aflau despre o infractiune).

Cu parere de rau dar acest lucru desfiinteaja “justitia” IN BLOC.

 

6. Membrii de rând ai grupului criminal organizat pot să nu ştie de unele infracţiuni concrete, săvârşite de alţi membri ai acestui grup. În asemenea situaţii ei vor purta răspundere penală doar pentru participarea în grupul criminal organizat şi pentru faptele lor personale, săvârşite de ei întru executarea planului activităţii criminale a grupului organizat, conform articolelor respective ale părţii speciale a CP.

Cum am spus mai sus, multe perversiuni au ramas necunoscute membrilor “cinstiti” dar macar una a ajuns la urechea fiecaruia.

Probabil ca exista si cativa magistrati (mai putini ca degetele de la maini care nici cu au savarsit nici nu au luat cunostinta de vreo faradelege comosa de colegii lor de breasla sau care, afland de o nelegiuire, au inceput lupta legala impotriva acesteia).

Rezumat:

Sunt suficiente aceste diferente? Sa nu uitam ca deocamdata NIMENI nu a dat socoteala si ca raul produs este mult mai mare decat distrugerea unor destine (vezi politicieni indezirabili inlocuiti cu altii dezirabili in scopul conducerii (din exterior)  convenabile (cui?) a Statului.

“Independenta” unei puteri in stat NU CONDUCE LA O BUNA FUNCTIONARE ci la subordonare fata de o putere straina si protejare fata de a da socoteala in fata (reprezentantilor) poporului (vezi si BNR, ONG, Mass-media independenta si toate celelalte institutii “independente”).